***

 

Veronica Micle

Lumea mare și pustie înaintea mea se-ntinde, 

Nici cu ochii, nici cu mintea nu încerc a o cuprinde;

Și-n ist haos fără margini, fără de-nceput și rost

Mi-ai dat tu, ființă dragă, sufletului adăpost.

Și de-aceea, mult iubite, când la tine mă gândesc, 

Ca și lumii, eu iubirii, margini nu pot să-i găsesc. 

Lumea mare ...

Veronica Micle (n. 22 aprilie 1850, Năsăud, jud. Bistriţa-Năsăud – d. 3 august 1889, Văratic, jud. Neamţ). Poetă.

Fiica unui revoluţionar ardelean, Ilie Câmpeanu, mort în luptele conduse de Avram Iancu împotriva insurgenţilor maghiari din Transilvania, a venit la Iaşi împreună cu mama sa, Ana. În timpul şcolii primare îşi schimbă numele din Ana în Veronica. La susţinerea examenului pentru încheierea gimnaziului, la Şcoala Centrală de Fete din Iaşi, unde obţine calificativul „eminent”, în 1863, este prezent în juriu, alături de Titu Maiorescu, şi Ştefan Micle, viitorul rector al Universităţii ieşene. Acesta, îndrăgostit de ea, o cere în căsătorie, cu toate că diferenţa de vârstă dintre ei era de 30 de ani. Anul următor, la numai 14 ani, devine doamna Micle. Au avut împreună două fete: Valeria şi Virginia Livia.

În 1869 se implică în înfiinţarea unei şcoli profesionale de fete şi în îndrumarea altor şcoli de fete din Iaşi, începând, de asemenea, să se afirme şi în viaţa literară. În 1872 îl cunoaşte pe Mihai Eminescu, la Viena, unde venise pentru a urma un tratament medical. Acesta părăseşte Berlinul pentru Iaşi şi frecventează salonul literar patronat de ea, recitând poezii de amor scrise cu câteva ore mai înainte la Biblioteca Centrală, unde lucra ca bibliotecar, sau altele (Floare albastră, Noaptea, Venere şi Madonă) apărute la 15 aprilie 1870, în „Convorbiri Literare”. În acelaşi an, Veronica Micle debutează, cu două schiţe romantice, Rendez-vous şi Plimbarea de mai în Iaşi, sub pseudonimul „Corina”, în revista „Noul Curier Român”. Semnează, în revista „Columna lui Traian”, în 1874, iar din anul următor, în „Convorbiri literare”, versuri scrise sub influenţa liricii eminesciene. A mai colaborat şi cu revistele „Familia”, „Revista Nouă”, „Literatorul”, „Universul literar” şi „Revista literară”.

Volumul de poezii apărut în 1887 cuprindea, pe lângă piese originale, prelucrări după Théophile Gautier şi Alphonse de Lamartine. Lucrările ei nu au stârnit ecoul aşteptat în rândul criticilor, Barbu Ştefănescu-Delavrancea considerând-o un „poet mic, neînsemnat, fără temperament, fără originalitate, fără chemarea de a spune ceva pe lume”, iar George Călinescu „superficială” şi „frivolă”. Din 1875, după îndepărtarea soţului său din fruntea Universităţii, familia locuieşte în incinta Şcolii de Arte şi Meserii, la conducerea căreia este numit Micle. În timpul Războiului din 1877 – 1878 este soră de caritate şi face parte din Comitetul central pentru ajutorul ostaşilor români răniţi. Rămasă în 1879 văduvă şi fără venituri, Veronica Micle soseşte la Bucureşti unde se află o lună şi jumătate alături de Eminescu; în paralel cu demersurile pentru obţinerea unei pensii, cei doi îndrăgostiţi fac planuri pentru căsătoria lor ce va rămâne doar un vis. Eşecul s-a datorat lipsei mijloacelor materiale care să le asigure un trai decent şi opoziţiei junimiştilor, în frunte cu Titu Maiorescu, care o detesta. Pe 15 iunie 1889, Eminescu, grav bolnav, moare. Răpusă de tristeţe, Veronica Micle se retrage la Mănăstirea Văratec unde, după 49 de zile, îşi pune capăt zilelor înghiţind un flacon cu arsenic. A fost înmormântată în curtea bisericii „Sf. Ioan” din Văratec.

***

 

,,Bea apă unde bea calul. Un cal nu va bea niciodată apă rea.

Ai grijă de patul tău unde pisica doarme liniștită.

Mâncați fructul care a fost atins de un vierme.

Fără teamă colectează ciuperci unde insectele se așează.

Plantează un copac unde sapă cârtița.

Sapă o fântână unde păsările se ascund de căldură.

Culcă-te și ridică-te în același timp cu păsările, vei culege bobițele de aur ale vieții.

Mănâncă mai mult verde, vei avea picioare puternice și inimă rezistentă, ca sufletul pădurilor.

Privește cerul mai des și vorbește mai puțin, pentru ca tăcerea să pătrundă în inima ta ."

        

- Serafim din Sarov -

1754-1833

Diferențele culturale te bagă în bucluc? Te salvează Vasco!

 

Ca medic, trebuie să fiu la curent cu toate noutățile din domeniul medical. Sau aproape toate... Pentru că, sincer, este extrem de greu, practic aproape imposibil să asimilezi toate informațiile existente la un anumit moment. Orice medic care se respectă citește enorm, biblioteci întregi de cărți, tratate și lucrări științifice, precum și mii de articole publicate în reviste de specialitate. Și lectura este cel mai la îndemână metodă de informare continuă; se poate citi oriunde și oricând, inclusiv în comoditatea și intimitatea propriei locuințe. Numai că nu este suficient, schimburile de informații se fac și prin contact mai mult sau mai puțin direct, in cadrul simpozioanelor și congreselor cu participare națională și internațională.

Important în cadrul documentării de specialitate este cunoașterea uneia sau mai multor limbi străine la un nivel destul de avansat, ceea ce poate constitui un avantaj deloc de neglijat. Numai că este destul de dificil sa cunoști suficient de bine o limbă străină încât să fii cat mai aproape de nivelul unui vorbitor nativ, cu atât mai mult cu cât este necesar să știi două sau mai multe limbi străine dincolo de vocabularul de bază...

Și cum socoteala de acasă nu se potrivește cu cea de la fața locului, atunci când ești într-o țară străină ești pus în situația de a te descurca cu comunicarea cu oamenii de acolo. Dificultatea creste atunci când ai de-a face atât cu vorbitori nativi cât și cu străinii nevoiți să comunice în limba oficială de la fața locului. Și cum este destul de puțin probabil ca toți cei nevoiți să comunice și să se înțeleagă să fie cunoscători ai limbii oficiale la același nivel, destul de avansat, este un avantaj să fie la îndemână un sistem de traducere instant...

Un asemenea sistem de traducere este in esență un dispozitiv electronic de tip translator vocal sau de tip translator imagine, care dispune de o memorie destul de mare de tip dicționar, care traduce instant orice text vorbit sau scris dintr-o limbă în alta. Deși un astfel de dispozitiv nu te scutește de stăpânirea unei limbi străine de circulație largă sau chiar mai multe, totuși poate fi suficient de util în momentul în care ai nevoie să poți înțelege și să poți să te faci înțeles rapid, indiferent de nivelul de cunoaștere a limbii respective.

Evident că în cadrul unei prezentări științifice în cadrul unui simpozion, seminar, congres, trebuie să te bazezi pe cunoașterea temeinică a limbii în care se face prezentarea respectivă, tocmai pentru a comunica direct extrem de ușor. Asta presupune o pregătire prealabilă in acest sens, cu învăţarea destul de bine a limbii, în sensul însuşirii termenilor de specialitate pe lângă exprimarea cursivă şi corectă în limba în care facem preyentarea ştiinţifică respectivă. Folosirea dispozitivelor de traducere instant este însă extrem de utilă în momentul în care se urmărește cunoașterea mult mai largă a oamenilor și locurilor in care am ajuns in acel moment, pentru a ne simți mult mai bine integrați în specificul locului și pentru a rămâne cu cât mai multe amintiri de neuitat .

Articol scris pentru Spring SuperBlog 2024

***

 

Merita sa cititi pana la sfarsit.....

"Bărbatul este cea mai evoluată dintre creaturi. Femeia e cel mai sublim ideal.

Dumnezeu a făcut pentru bărbat un tron, pentru femeie un altar. Tronul exaltă, altarul sfinţeşte.

Bărbatul e creierul, femeia inima. Creierul primeşte lumină, inima primeşte iubire. Lumina fecundează, iubirea reînvie.

Bărbatul este puternic prin raţiune, femeia e invincibilă prin lacrimi. Raţiunea convinge, lacrimile înduioşează sufletul.

Bărbatul este capabil de orice eroism, femeia de orice sacrificiu. Eroismul înnobilează, sacrificiul aduce sublimul.

Bărbatul are supremaţia, femeia are intuiţia. Supremaţia semnifică forţa, intuiţia reprezintă dreptatea.

Bărbatul este un geniu, femeia este un înger. Geniul este incomensurabil, îngerul este inefabil.

Aspiraţia bărbatului este către glorie, aspiraţia femeii este îndreptată către virtutea săvârşită. Gloria face totul măreţ, virtutea face totul divin.

Bărbatul este un cod, femeia este o evanghelie. Codul corijează, evanghelia ne face perfecţi.

Bărbatul gândeşte, femeia intuieşte. A gândi înseamnă a avea un creier superior. A intui înseamnă a avea pe frunte o aureolă.

Bărbatul este un ocean, femeia un lac. Oceanul are perla care-l împodobeşte, lacul poezia care-l luminează.

Bărbatul este un vultur care zboară, femeia o privighetoare care cântă. A zbura înseamnă a domina spaţiul, a cânta înseamnă a cuceri sufletul.

Bărbatul este un templu, femeia e sanctuarul. În faţa templului ne descoperim, în faţa sanctuarului îngenunchem.

Bărbatul este plasat acolo unde se sfârşeşte pământul, femeia acolo unde începe cerul."

                                      - VICTOR HUGO-

***

 ‒ Bună ziua, babă Leană!

‒ Ia, mănânc un pic de slană.

‒ Mătuşico, bre, eşti surdă?

‒ Nu doar slană, ci şi urdă.

‒ Câţi ani ai, cât ai etatea?

‒ O duc greu cu sănătatea.

‒ Ai trecut de nouăzeci?

‒ Mi-am făcut şi loc de veci.

‒ Te-ai grijit, te-ai spovedit?

‒ Mă dor şalele cumplit.

‒ Mergi la doctor, iei pastile?

‒ Cât vrea Domnul să-mi dea zile.

‒ Mai ai vin în damigeană?

‒ Îi fac moşului pomană.

‒ Babă Leano,-ţi place ţuica?

‒ Să trăieşti, mâncate-ar muica!

‒ Păsări ai, niscai găini?

‒ Am vecinii buni, blajini.

‒ Te-ntreb iar, mata eşti surdă?

‒ Am şi-o ciorbă de leurdă.

‒ Ţii mâncarea-n frigider?

‒ Cu oţet şi cu piper.

‒ Babo, îţi baţi joc de mine?

‒ De, nepoate, cât o ţine!...

                              George Budoi

Replici inteligente

 REPLICI INTELIGENTE

Un student al timpului, de rară inteligență,

Greșește-ntr-o bună zi și face o imprudență.

Ocupă neinvitat, masa profesorului,

Sperând că are o șansă să stea-n compania lui!

Fiind ofensat de prezența-i, de momentul deranjant,

I se adresează prompt, în stilul lui, arogant.

-De când este lumea lume, (și nu este-așa de mică)

Niciodată, la o masă n-a stat bou cu păsărică!

Supărat că dom' profesor l-a cam minimalizat,

După câteva secunde-i dă răspunsul meritat;

(O replică pe măsură, însoțită de umor)

-Mii de scuze dom' profesor, imediat încep să zbor!

Indignat de replică, (care ce-i drept, n-are seamăn)

Își propuse să îl pice la următorul examen....

După ce-a răspuns corect la orice fel de-ntrebare,

Îi mai puse spre final, una pentru provocare:

--Ce alegi? Punga cu bani sau cea cu inteligență!

-Aleg banii, am nevoie, vreau să fac o experiență!

-Să știi că din astea două, eu aleg inteligența,

Datorită ei câștig, să-mi întrețin existența.

-Lumea-i mare dom' profesor și eu cred că fiecare,

Își alege după plac sau.. alege ce nu are!

Auzind aceste replici, profesoru'-ncremenit,

Îi dă foaia cu răspunsuri, pe care scrise,..."smintit"...!

După câteva minute, studentul, politicos,

Îi prezentă foaia scrisă și se adresă sfios;

-Dom' profesor, mă scuzați! Pe foaie, doar v-ați semnat,

Dar aș vrea să știu, vă rog, ce notă am meritat?!

                            Tataielu'Andrei

***

 

Românul Grigore Gheba 👏👏👏, cel care se zice că a scos la tablă o ţară întreagă şi care a scris probleme de matematică până în ziua decesului.

Grigore Gheba s-a născut pe 15 august 1912 la Poienița, județul Râmnicu-Sărat.

A fost general de armată și profesor de matematică.

A scris peste 30 de culegeri de probleme de matematică, tipărite în peste 6 milioane de exemplare. Prima culegere sub semnătura sa a apărut în 1948; a fost o culegere de nivel elementar și mediu, în special de algebră și geometrie.

„Interesantă este povestea cu micul Grigore care până la 12 ani a rezolvat toate problemele de matematică din manuale împrumutate, iar atunci mama sa l-a luat de mână şi l-a dus la un cunoscut liceu din Râmnicu Sărat, unde după cum era îmbrăcat a stârnit hohote de râs printre elevii de aici. Când directorul unităţii l-a întrebat cum se scrie trei milionimi şi a văzut cum micul ţăran a scrijelit la tablă fără ezitare 0,000.003, a rămas impresionat, iar toţi elevii care se umflau de râs până atunci au rămas fără grai, uimiţi de talentul zdrenţărosului”, ne spune istoricul focşănean Florin Dîrdală.

Mai târziu, acesta urmează şcoala de ofiţeri în rezervă de la Bacău, devenind sublocotenent, din această calitate înrolându-se pe front, ca militar al Armatei Române. Grigore Gheba a participat la luptele de la cotul Donului, cea mai tragică operaţiune militară din istoria Armatei Române, unde au murit peste 150.000 de soldaţi. El a scăpat cu viaţă, dar a fost capturat de ruşi şi ţinut prizonier un an.

Cu siguranţă, nu există român din generaţia după anul 1950 să nu fi auzit de ilustrul matematician Grigore Gheba, omul despre care se spune că a scos la tablă toţi elevii din ţară, datorită excepţionalei sale culegeri de matematică pentru învăţământul gimnazial.

Au fost vremuri când toţi profesorii de matematică din România îşi desfăşurau orele prin intermediul culegerii, elevii ajungând să viseze şi noaptea problemele din culegerea de „Gheba”.

„Am vrut ca elevii să înţeleagă matematică. Să o înţeleagă că pe un exerciţiu al minţii. Şi creierul are nevoie de gimnastică. Altfel, nu asimilezi nimic. Asta am învăţat-o de la savantul Moisil, care mi-a fost sfătuitor”, mărturisea Grigore Gheba.

Grigore Gheba a fost profesor la Şcoala Generală Nr. 146 din Bucureşti şi, începând din 2001, este înfiinţat concursul care-i poarta numele, pentru elevii claselor a IV-IX-a. Pentru întreaga sa activitate depusă în slujba învăţământului, marele creator de culegeri de matematica, Grigore Gheba, a fost decorat de preşedintele României cu Ordinul „Steaua României” în grad de cavaler.

Grigore Gheba a plecat ... în anul 2004 pe 6 septembrie, la vârsta de 92 de ani, în urma unui atac de cord, pe biroul său de lucru rămânând neterminată o altă culegere.

RESPECT!